Studiu: Tipurile de violență cel mai des întâlnite în rândul școlilor din România, potrivit elevilor consultați, sunt violența fizică, comportamentul sexual dăunător și bullyingul de nivel mediu

copii

Active-citizens-fund@4x_11.png

 

 

 

 

 

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ : Băieții și fetele din România, expuși la tipuri diferite de violență în școli

 

BUCUREȘTI, 30 martie 2022. Elevele din România sunt cel mai adesea victime ale unui comportament sexual dăunător, atât de o gravitate scăzută cât și medie, arată un studiu inedit realizat de Fundația Terre des hommes la finalul lui 2021 în 15 școli din România. Comparativ cu băieții, ele sunt aproape exclusiv ținte ale comentariilor cu tentă sexuală (mai ales cele legate de înfățișare), ale adresărilor vulgare și ale atingerilor nepotrivite.

 

Cele mai frecvente tipuri de violență identificate împotriva elevelor românce sunt bullyingul de nivel scăzut, comportamentul sexual dăunător de nivel mediu și violențele cibernetice, cum ar fi hărțuiri pe social media. Profesorii par să nu fie la fel de conștienți de cazurile de cyberbullying sau de comportament sexual dăunător împotriva fetelor, identificând doar bullyingul de nivel scăzut ca fiind predominant. Aceștia justifică deseori astfel de comportamente ca fiind specifice vârstei: „Fetele sunt deranjate de insistențele și atingerile băieților. Nu știu ce să zic, dar îmi pare că așa e tot timpul, la vârsta pubertății, nu este o violență, dar un mod de prezentare a simpatiei” (Profesor).

 

Și în cazul violenței de gen împotriva băieților, opiniile elevilor și profesorilor diferă. Elevii declară violența fizică și bullyingul ca fiind predominante, pe când profesorii susțin că doar bullyingul este caracteristic băieților. Prin comparație cu portretul stereotipic al unei fete (supusă, cuminte), cel al unui băiat sugerează dominanță. Atunci când băieții nu se încadrează în rolurile de gen general acceptate și promovate, sunt „acuzați” că ar fi „ca fetele”.

 

Studiul „Violența Bazată pe Gen în Școlile din România, Moldova și Ucraina” a fost realizat la finalul lui 2021 în 25 de școli: 15 din România, 5 din Rep. Moldova și 5 din Ucraina, în baza a două discuții de tip focus grup (Focus Group Discussion – FGD) per școală, una cu profesorii și alta cu elevii, cu o durată de aproximativ 2 ore fiecare. La acestea au participat 113 elevi și 78 profesori români, 86 elevi și 73 profesori moldoveni, 73 elevi și 66 profesori ucraineni.

 

Studiul este unul dintre primele de acest fel din Europa de Est, din mai multe puncte de vedere. Violența de gen în școli este foarte puțin studiată la nivel regional, existând astfel o lacună informațională pe subiect. În acest context, implicarea copiilor în procesul de colectare a datelor oferă un nivel de profunzime și acuratețe relevant momentului actual și prezintă direct experiențele lor de zi cu zi. Metodologia folosită subliniază diferențele de percepție dintre elevi și profesori în legătură cu prezența și manifestările violenței pe bază de gen în școlile partenere.

 

Studiul și-a propus:

•         Să înțeleagă cum arată VBG în școlile din Europa de Est;

•         Să identifice elementele cheie care creează și perpetuează VBG;

•         Să aprofundeze care sunt cele mai răspândite tipuri de violență, indiferent de gen, incluzând cyberbullying-ul și comportamentul sexual dăunător, care sunt rareori surprinse în studiile mai vechi;

•         Să contureze elementele cele mai comune în profilul unui agresor și a unei victime;

•         Să observe care sunt strategiile principale de abordare (prevenție și intervenție) a violenței în școli;

•         Să informeze părinții, profesorii și ONG-urile pentru a înțelege problema VBG și pentru a construi soluții în combaterea ei;

 

Dreptul copiilor la siguranță presupune informarea și educarea lor, inclusiv despre noțiuni ca egalitate, autonomie și limite corporale, dar și formarea lor în sensul respectului față de celălalt. Scopul este ca ei să recunoască ulterior abuzul și să se protejeze pe ei înșiși și pe ceilalți.

 

Ana Vlădescu, Manager al proiectului: „Raportul de față este rezultatul unui efort de aproape un an al delegațiilor Terre des hommes din România, Moldova și Ucraina, o muncă depusă pentru a înțelege caracteristicile violenței în școli, cum se manifestă aceasta și, foarte important, cum este percepută de elevi și profesori. În urma cercetării, s-au creionat câteva axe importante de-a lungul cărora instituțiile școlare, părinții și organizațiile non-guvernamentale pot acționa în viitor, cum ar fi:

  • dezvoltarea unor metodologii de formare a cadrelor didactice și a personalului;
  • abordarea violenței din perspectiva toleranței și susținerea diversității, abordarea conceptelor de gen, stereotip de gen și egalitate de gen în cadrul educațional;
  •  stabilirea unor procese de comunicare eficiente cu părinții copiilor, în mod activ în loc de reactiv (ante și ex post facto);
  • introducerea elementului și problematicii genului în discuțiile și politicile coordonate și implementate de actori locali/naționali, cu referire la influența pe care acesta o are asupra comportamentelor violente.”

 

 

Despre proiectul ACTIV: ACTionează Împotriva Violenței!”

 

„ACTIV: ACTionează Împotriva Violenței!” este un proiect derulat de Fundația Terre des hommes Elveția (România), în parteneriat cu Reprezentanța din Republica Moldova a Fundației Terre des Hommes Lausanne – Elveția si Separate Division of Terre des Hommes Foundation in Ukraine, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este de schimbare a climatului școlar și reducere a violenței bazate pe gen, prin abordarea cauzelor sale structurale: norme sociale, stereotipuri, prejudecăți, lipsa procedurilor instituționale de intervenție, prin implicarea copiilor, care vor deveni actori activi ai schimbărilor.

 

Proiectul se adresează unui număr de 150 elevi români, cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, cu o proporție egală de gen, din 15 școli din orașe și comune defavorizate din județele Olt, Dolj, Gorj, Bacău și Municipiul București. Acești elevi vor colabora împreună cu profesori pentru a combate violența de gen în mediul școlar. Cu toții sunt încurajați să devină agenți ai schimbării: profesorii vor promova respectul, non-discriminarea, egalitatea de șanse și tratament, iar elevii vor înțelege mai bine cauzele și modalitățile de prevenție a violenței de gen în școli, urmând să realizeze campanii de combatere a acesteia.

 

 

Alte informații:

 

Genul este conceptul care descrie diferențele construite social dintre femei și bărbați, pe parcursul vieții acestora. Normele de gen se referă la convingerile sau așteptările societății cu privire la ceea ce este de așteptat sa facă un bărbat sau o femeie într-o anumită situație sau context, precum și ce este aprobat sau dezaprobat în comportamentul acestora în funcție de gen.

 

 

 

Conținutul acestui comunicat nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org . Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro .

 

 

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

 

 

Despre Programul Active Citizens Fund România

 

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

 

#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens, #EEANorwayGrants