Justiția restaurativă poate aduce înțelegere, reconciliere între părți, vindecare emoțională și transformare. Este o abordare a justiției orientată spre repararea, pe cât posibil, a prejudiciului cauzat de un delict sau de un conflict și pe vindecarea traumei, prin participarea activă a celor implicați sau afectați de cele întâmplate.
În perioada septembrie - octombrie 2023, profesioniști din diverse domenii – magistrați, ofițeri de poliție, asistenți sociali, psihologi, cadre didactice, avocați, mediatori, personal din sistemul penitenciar – s-au reunit în cadrul unui Program de formare pe această temă, dornici să afle cum pot să aplice principiile și practicile justiției restaurative în activitatea lor profesională. ”Este nevoie să creăm resurse, să pregătim specialiști și pas cu pas, să facem astfel încât justiția restaurativă pentru copii să devină și în România o realitate, la fel ca în alte țări europene” ne-au spus formatorii.
După finalizarea unui modul de instruire online (”Protecția copiilor victime prin intermediul justiției restaurative”), 26 de participanții au parcurs două cursuri de formare vizând “Dezvoltarea competențelor de bază și a competențelor avansate privind justiția restaurativă pentru copii”. Dintre aceștia,12 persoane au participat la cursul ”Dezvoltarea competențelor de formator pentru promovarea abordărilor restaurative”, consolidându-și abilitățile și cunoștințele pentru a transmite mai departe conceptele și beneficiile practicilor restaurative.
Cursurile au fost derulate de formatori specializați în domeniul justiției restaurative și medierii – Ema-Elza Șeclăman și Ioana Adina Marin - în cadrul proiectului “i-RESTORE 2.0: pentru o justiție restaurativă de calitate accesibilă tuturor copiilor din Europa aflați în contact cu legea”, proiect coordonat de Fundația Terre des hommes România și cofinanțat de Uniunea Europeană.
Participanții au înțeles că practicile justiției restaurative sunt eficiente și benefice mai ales în cazurile în care sunt implicați copii și tineri (ca victime, autori ai faptelor sau martori). Acestea oferă oportunități pentru dialogul (direct sau indirect) între victimă și autorul faptei, într-un cadru de siguranță și respect, în care cu ajutorul persoanelor de suport sunt stabilite măsuri reparatorii și modalități de soluționare a conflictelor. ”Copiii, fie că sunt în situația de victime, autori ai faptei sau martori, au nevoie de o justiție prietenoasă, adaptată la nevoile și la particularitățile lor”, au subliniat formatorii.
Înțelegând multitudinea de beneficii pe care aplicarea practicilor restaurative le poate avea asupra copiilor și în general a comunității, participanții au exprimat cu entuziasm dorința de a promova mai departe aceste practici și de a fi parte într-un proces de schimbare la nivelul sistemului de justiție pentru copii din România.
”Este necesar ca dezvoltarea gândirii și a atitudinii restaurative să devină o țintă și un mod de raportare la noi înșine, în orice sistem, ca semn al responsabilității sociale și al atenției sporite pe care trebuie să o acordăm copiilor și tinerei generații”, a spus Ema - Elza Șeclăman.
Proiectul i-RESTORE 2.0 este un proiect cu o durată de doi ani prin care ne propunem să le arătăm copiilor și tinerilor beneficiile justiției restaurative, să-i încurajăm să devină factori ai schimbării, și să facilităm schimburile de cunoștințe între actori relevanți din domeniul justiției din UE cu privire la accesul copiilor la justiția restaurativă de calitate.
Mai multe detalii despre proiect pe pagina https://tdh.ro/ro/i-restore-20-pentru-o-justitie-restaurativa-de-calitate-accesibila-tuturor-copiilor-din-europa
