În cadrul proiectului „RIF4UA – Extinderea serviciilor integrate în cadrul facilităților de reziliență și inovare pentru incluziunea refugiaților ucraineni”.
Implementarea acestui proiect a început cu o evaluare a nevoilor comunității de refugiați ucraineni, precum și cu o cartografiere a actorilor locali relevanți, având ca scop identificarea lacunelor existente în sprijinul acordat refugiaților din Brașov și Budapesta.
Pe baza evaluărilor realizate în cadrul proiectului, refugiații ucraineni vor beneficia de sprijin personalizat în procesul de integrare pe piața muncii, precum și de acces la cursuri de limba locală și programe de dezvoltare a competențelor.
De asemenea, proiectul presupune o colaborare cu actori locali, legat de consolidarea capacității comunităților de a răspunde eficient nevoilor refugiaților, facilitând astfel interacțiunea constructivă dintre refugiați și comunitățile locale.
Prezentul raport este realizat de Agenția de Dezvoltarea Durabilă a Județului Brașov (Brașov).
Iată concluziile raportului, pe scurt:
Informații generale.
Refugiații chestionați sunt predominant femei (82%) aflate în vârstă activă (31–50 ani), iar peste 90% au venit împreună cu alți membri ai familiei, majoritatea având copii în îngrijire. România înregistrează o proporție mai mare de tineri și familii numeroase, în timp ce Ungaria găzduiește mai multe persoane de peste 50 ani. În ambele țări, majoritatea sunt stabiliți de peste doi ani.
Nevoi sociale și locuire. 87% locuiesc în chirie, iar 76,5% nu au primit nici un sprijin în găsirea unei locuințe. Principalele probleme includ spațiul insuficient unde locuiește familia și utilități precare. Discriminarea la închiriere este raportată mai frecvent în Ungaria. România oferă o experiență locativă mai stabilă, susținută în parte de rețele informale și ONG-uri.
Acces la servicii. Doar 53,5% au acces complet la servicii medicale, iar aproape 10% nu au acces deloc. 64% dintre părinți au nevoie de sprijin educațional pentru copii, mai ales în România. Cele mai cerute servicii sunt: transport public, cursuri de limbă, educație pentru copii și integrare socială.
Nevoi economice. Refugiații ucraineni au un nivel educațional ridicat: 70% au studii superioare, iar 40,5% sunt angajați. Ungaria are mai mulți refugiați activi profesional, în timp ce România înregistrează mai mulți inactivi – în special femei cu copii. Refugiații solicită cursuri lingvistice, consiliere profesională și recunoașterea/recertificarea calificărilor obținute în Ucraina. Există un potențial ridicat de adaptare profesională, dar și bariere legate de integrare juridică și instituțională.
Nevoi psihologice. 60% declară o stare emoțională „acceptabilă”, dar 28% se află în dificultate. 65% dintre respondenți fie au nevoie, fie nu sunt siguri că nu au nevoie de sprijin psihologic. Participarea la activități de integrare este moderată (48%), iar interacțiunea cu alți refugiați se realizează de cei mai mulți refugiați (86%).
Adaptabilitate și reziliență. Refugiații aplică strategii de adaptare: sprijin familial, inițiativă personală, optimism. Adaptarea este medie (scor 5/10), cu o ușoară tendință pozitivă în România. Participarea la activități colective este limitată, dar există un potențial ascuns de mobilizare din rândul celor 43,5% care participă ocazional. Sentimentul de apartenență la comunitatea de refugiați este moderat, iar sprijinul informal este perceput ca fiind mai eficient decât cel instituțional.
Alte nevoi. Cei care au nevoie de sprijin juridic solicită clarificarea statutului, traducerea documentelor, sprijin în muncă și antreprenoriat. Printre cele mai frecvent menționate nevoi pentru o mai bună integrare se numără: cursuri de limbă, locuință, sprijin financiar, integrarea copiilor, consiliere juridică, asistență psihologică, acces la muncă și sprijin pentru persoane vulnerabile. Se conturează o cerere clară pentru servicii adaptate, accesibile și susținute în mod constant, care să permită o integrare durabilă.
Implementat de către Terre des hommes (TdH) România, Terre des hommes (TdH) Ungaria și Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov (ADDJB) proiectul oferă servicii integrate de sprijin social și educațional, dezvoltare de competențe și acces pe piața muncii, prin centrele RIF (Resilience and Innovation Facilities) funcționale în Brașov și Budapesta.
Aceste centre vor oferi sprijin pentru întreaga familie, incluzând servicii de informare și consiliere, formare lingvistică și educație complementară pentru copii, asistență psihologică și psihosocială precum și sprijin în angajare și incluziune socială.
Proiectul RIF4UA este finanțat prin Fondul Social European și are ca obiectiv sprijinirea integrării refugiaților ucraineni în România și Ungaria.
Găsiți raportul integral, mai jos, în limbile engleză și română.
