În România există peste 45.000 de copii și tineri, sosiți ca urmare a unor conflicte internaționale sau a unor situații extreme din țările lor de origine, echivalentul a peste 1% din populația minoră din România. Mulți dintre ei sunt parte din sistemul formal de învățământ – fie ca elevi cu drepturi depline, fie ca audienți. Alții urmează cursuri online în școlile din țara lor, dar sunt implicați în activități de educație non-formală.
În iunie, am organizat o întâlnire cu tineri refugiați și tineri români, lideri în comunitățile de reprezentanți ai elevilor, astfel încât să aducem în discuție modul în care tinerii refugiați prezenți pe băncile școlilor românești și în comunitate ar putea să se implice activ în structurile reprezentative ale tinerilor din România și în proiecte de educație non-formală.
Tinerii refugiați din București, Brașov și Constanța au mărturisit că se confruntă de multe ori cu discriminare și intimidare în școli. „Copiii nu sunt vinovați de starea de război din țara lor”, au spus ei.
Principalele provocări întâmpinate de tinerii refugiați, atât în mediul școlar, cât și în comunitate, sunt:
- Barierele lingvistice; lipsă de integrare culturală;
- Discriminare în funcție de naționalitate, stereotipuri;
- Lipsa de empatie;
- Situații de intimidare; provocări legate de siguranță.
- Provocări legate de diferența dintre sisteme educaționale din țara de origine și din cea gazdă (programe diferite, ceea ce implică faptul că, uneori, tinerii ucraineni sunt înscriși la o clasă inferioară celei așteptate), recunoașterea diplomelor, traducerea documentelor.
- Tranziție dificilă de la audient la elev obișnuit; lipsa de material școlar adaptat; niciun beneficiu pentru audienți
În cadrul evenimentului, tinerii refugiați și cei români au găsit împreună soluții la problemele care-i apasă:
- Crearea unui grup de sprijin/mentori în cadrul școlilor, format din elevi;
- Întâlniri cu psihologi, în fiecare clasă, pentru a reduce fenomenul de bullying;
- Existența unui pachet de informații pentru elevii audienți;
- Reguli și reglementări favorabile refugiaților;
- Organizarea de întâlniri între elevi/cluburi românești și ucrainene în școli (ex.: public speaking, în limba engleză);
- Participarea la competiții sportive;
- Conexiuni cu Consiliul Național al Elevilor;
- Parlamente ale tinerilor;
- Consilii Consultative ale copiilor (pe modelul similar pe care Terre des Hommes îl implementează deja în România) deschise și în alte orașe;
- Organizarea unui an pregătitor înainte de înscrierea în școlile românești (pentru a afla mai multe despre limba, cultură, istorie, geografie țării gazdă).
Evenimentul face parte din efortul nostru constant de a sprijini tinerii refugiați să își facă auzită vocea și să contribuie la viața comunității din noua lor țară. Următorul pas este să transmitem soluțiile și propunerile lor școlilor și autorităților locale și centrale pentru a le transforma în realitate.
Evenimentul a fost organizat alături de partenerul nostru, UNHCR România, Agenția ONU pentru Refugiați.
