Scopul proiectului „Reducerea Excluziunii în G.A.L. SUDOLT (R.E.G.A.L. SUDOLT)” a constat în pilotarea unor măsuri inovative de combatere a discriminării grupurilor vulnerabile și a excluziunii socio–economice în comunitățile locale din cadrul Grupului de Acțiune Locală (G.A.L.) SUDOLT.

Obiectivele specifice au fost următoarele:

A) Dezvoltarea capacităților și abilităților de a lucra cu grupurilor vulnerabile a 215 profesioniști implicați în domeniul incluziunii sociale din GAL Sudolt pe durata a 11 luni;

B) Realizarea unei strategii incluzive de dezvoltare locală a GAL Sudolt în primele 6 luni de proiect;

C) Realizarea planurilor de acţiune pentru minim 3 Consilii Comunitare Consultative din teritoriul GAL Sudolt în primele 6 luni de proiect;

D) Pilotarea a cel puţin câte o măsură din strategia de dezvoltare a GAL Sudolt şi din 3 planuri de acţiune ale Consiliior Comunitare Consultative în ultimele 6 luni de proiect.

Parteneri

Centrul de Resurse pentru Organizațiile Non-profit din Oltenia (C.R.O.N.O.), având ca parteneri Universitatea Arctică a Norvegiei din Tromso, Terre des hommes România, Asociația Vasiliada și Comuna Urzicuța

Finanțatori:

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială;

Activități și rezultate

A. In cadrul proiectului a fost dezvoltata serviciul de fromare prin metodologia Miscare Joc si Sport (MJS) pentru dezvoltarea abilităţilor psihosociale şi incluziunea socială şi şcolară a copiilor vulnerabili prin îmbunătăţirea competenţelor personale, sociale, tehnice şi metodologice ale adulţilor implicaţi direct în creşterea şi educaţia lor. (profesori, părinţi, educatori, membri ai comunităţilor vulnerabile, tutori, psihologi, asistenţi sociali). In cei patru ani ai proiectului, au beneficiat regulat de activităţi psihosociale, 4500 de copii din 28 de comunităţi din judeţul Dolj şi din Bucureşti, iar 80% dintre aceştia se aflau în situaţii de vulnerabilitate. Au fost formaţi 610 animatori şi 19 traineri MJS.

Gratie momentelor de feedback, copiii si-au imbunatatit increderea si stima de sine; si-au imbunatatit abilitatile de cooperare, relationare si comunicare, marindu-si reteaua sociala; gratie metodologiei de lucru, si-au ameliorat relatiile cu parintii, printr-o mai buna intelegere reciproca si prin intercunoastere; gratie dinamicii participative si distractive, s-a reusit integrarea si socializarea copiilor dezavantajati care au devenit mai deschisi; intrucat jocurile au fost axate pe cooperare si pe experimentarea unor situatii de succes, gradul de agresivitate al copiilor a scazut; copiii au beneficiat de un spatiu sigur, in care s-au simtit liberi sa se exprime, s-au simtit responsabili si autonomi.

dultii formati ca animatori, mentionam faptul au dobandit o mai mare incredere in sine, au devenit mai empatici cu copiii, au obtinut o mai buna intelegere a nevoilor acestora, au comunicat mai usor cu familia si cu colegii de lucru, au invatat si au demonstrat practicarea unei pedagogii participative, centrata pe nevoile copilului. De asemenea, au descoperit procesul de feedback care le-a schimbat maniera de predare si i-a apropiat mai mult de copii. Folosind mai putin competitia, au reusit sa favorizeze crearea unei atmosfere de incredere intre copii, bazata pe cooperare si respect.

https://www.youtube.com/watch?time_continue=716&v=qJN5v_bGGjA

B. Cursuri de formare profesională, asistență tehnică și consultanță reprezentanților serviciilor sociale locale, membrilor Consiliilor Comunitare Consultative (CCC) și cadrelor didactice cu scopul de eficientiza serviciile sociale de prevenire a situațiilor de risc la care sunt expuși copiii (abuz, neglijare, exploatare, trafic), in parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului – Dolj.

Activităţile de prevenire propuse de diverși actori locali care demonstrează un potențial de mobilizare comunitară, valorizare a resurselor proprii și acces la servicii de bază în acord cu nevoile copilului precum siguranță, sănătate, îngrijire, educație, participare, incluziune socială beneficiază de finanțare prin granturi comunitare / de auto-ajutorare.

Programul de granturi comunitare de auto-ajutorare adresat grupurilor comunitare de pe raza judeţelor Dolj, Olt, Gorj pentru proiecte care să prevină separarea copilului de famila sa, abuzul, exploatarea, neglijarea sau traficarea copiilor.

Programul acordă atenţie proiectelor destinate incluziunii socialea romilor. Sunt incurajate iniţiative locale cu potenţial în dezvoltarea unui parteneriat inter-instituţional în vederea implementării de măsuri integrate adresate copiiilor în situaţie de risc social. Proiectele elabiorate cu participarea beneficiarilor (inclusiv copii) si trebuie avizate de catre CCC.

Rezultate

Cresterea capacitatii pentru sprijinirea copiilor cu risc de abuz, neglijare sau exploatare, copii lăsaţi în urmă, copiii cu risc de abandon şcolar in 29 de localităţi. Formare pentru 79 profesionişti locali in domeniu.

Sesiuni de formare pentru 64 de animatori socio-educativi, utilizând metodologia "Mişcare, Joc şi Sport".

În plus, prin initiativa “Ziua Ştafetei”, Tdh a ajutat încă 2160 copii din 35 de judeţe (altele decât cele din Oltenia), să ia decizii cu privire la exersarea unei meserii visate şi de a lua decizii sau de a-şi exprima opinia în cadrul profesiilor alese de aceştia; 171 coordonatori, 1032 mentori şi 2041 de îngrijitori (părinţi, rude, tutori).

29 de Comitete Consultative Comunitare (CCC) au fost înfiinţate sau consolidate încât membrii acestora au fost capabili să identifice şi să ia un rol mai activ în prevenirea şi rezolvarea problemelor de protecţia copilului.

35 iniţiative locale au beneficiat de suport tehnic şi finanţare din partea Tdh. Monitorizarea a relevat faptul că iniţiativele comunitare şi simţul crescut de proprietate (ownership) au fost o sursă majoră de inovare şi schimbare de atitudine. Printre urmari: îmbunătăţirea frecvenţei şcolare, îmbunătăţirea performanţelor şcolare, cresterea încredereii de sine a copiilor. Cresterea adaptabilitatii la situatii noi, cum ar fi migraţia părinţilor lor. (Mai multe detalii se găsesc în raportul anual anexat în cadrul documentelor justificative).

Mai multe puteți afla aici: www.comunitatiincluzive.ro