
Pe 16 și 17 iunie, alături de UNICEF România, am organizat o dezbatere importantă despre protecția drepturilor copiilor în sistemul de justiției: „Promovarea justiției centrate pe copil: Prevenirea și răspunsul la violența care afectează copiii în sistemele de justiție pentru copii”.
Evenimentul satelit a precedat Congresul Mondial privind Justiția cu Copiii, din Madrid, care a avut loc începutul lui iunie și unde delegația noastră a participat, de asemenea.
La eveniment au participat Anna Riati, Reprezentanta UNICEF România, Ioana Mihaela Morar, Director General Adjunct, Direcția Națională a Penitenciarelor, Laura Sava-Ghica, directoarea organizației noastre, Daniela Zaharia Mănescu, avocată în Baroul București, Alexandra Tomescu, Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, specializată pe infracțiuni asupra minorilor, și alți profesioniști din direcțiile de asistență socială și protecția copilului, sistemul de justiție și organizații neguvernamentale.
Dezbaterea între experți și autorități, din cadrul celor două zile, a adus câteva concluzii importante:
- Reglementarea expresă a prioritizării nevoilor emoționale ale copilului în timpul audierii: introducerea în legislația relevantă (spre exemplu, Codul de procedură penală sau Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului), a unor dispoziții clare care să impună luarea în considerare cu prioritate a stării emoționale a copilului în procesul de audiere. Audierea ar trebui să se desfășoare într-un mod care reduce stresul, anxietatea sau sentimentul de intimidare al minorului.
- Stabilirea unor standarde minime obligatorii privind amenajarea camerei de audiere: adoptarea unor norme legale sau metodologii standardizate, care să prevadă obligația instituțiilor competente de a amenaja camerele de audiere într-un mod adaptat vârstei copilului, cu mobilier, culori și elemente vizuale prietenoase, care să contribuie la un climat securizant și non-traumatizant.
- Reglementarea explicită a dreptului copilului de a fi însoțit de o persoană de încredere: completarea cadrului legal în vigoare cu prevederi exprese privind dreptul copilului de a fi asistat, pe durata audierii, de o persoană de încredere desemnată de acesta (părinte, tutore, asistent social, psiholog sau alt adult semnificativ pentru copil), în scopul asigurării confortului emoțional și creșterii gradului de cooperare a minorului în timpul procedurii.
- Desemnarea unui avocat specializat în drepturile copilului, la nivelul fiecărui centru de audiere: în fiecare instituție sau structură care găzduiește camere special amenajate pentru audierea minorilor (centre specializate, DGASPC-uri, sedii ale parchetelor sau instanțelor), să fie desemnat un avocat al centrului, cu atribuții clare de asigurare a respectării drepturilor copilului pe parcursul audierii.
- Rolul avocatului centrului. Acesta ar avea rolul de a informa copilul cu privire la drepturile sale procedurale, de a verifica respectarea garanțiilor legale în timpul audierii, de a colabora cu ceilalți profesioniști implicați (psihologi, asistenți sociali, anchetatori) și de a interveni în situații în care sunt afectate interesele superioare ale minorului. Condiții de desemnare și formare profesională: legea ar trebui să stabilească criterii de selecție pentru avocații centrului, inclusiv formare profesională obligatorie în domeniul drepturilor copilului, audierea minorilor și comunicarea adaptată vârstei.
- Necesitatea standardizării și umanizării audierilor online ale copiilor. Este esențială implementarea unor ghiduri naționale clare privind participarea copiilor în audieri digitale. Copiii trebuie informați din timp, sprijiniți psihologic și trebuie să aibă dreptul de a alege între participarea fizică și cea online. Participarea fără o pregătire prealabilă și fără o persoană de încredere alături poate dăuna grav stării lor emoționale și poate afecta echitatea procesului.
- Reglementarea transcrierii audierii minorului. introducerea în legislația privind procedurile judiciare și extrajudiciare aplicabile minorilor, a unor dispoziții clare privind transcrierea audierii: Obligativitatea transcrierii integrale în timp real sau înregistrării audio-video a audierii minorului, cu interzicerea redactării unei transcrieri ulterioare din memorie sau pe baza notițelor. Această prevedere urmărește să asigure acuratețea relatărilor, protecția drepturilor copilului și evitarea oricărei interpretări eronate a declarațiilor acestuia. Stocarea și utilizarea înregistrărilor conform unor norme clare de protecție a datelor cu caracter personal, cu acces restricționat doar pentru profesioniștii implicați în anchetă.
- Clarificarea rolurilor instituțiilor implicate și reglementarea prin norme metodologice detaliate: completarea legislației naționale (ex. Legea nr. 272/2004, Codul de procedură penală, Legea privind organizarea sistemului de justiție) cu următoarele elemente:
- Definirea explicită a competențelor și responsabilităților instituțiilor implicate în audierea minorilor – Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), parchete, poliție, instanțe de judecată, furnizori acreditați de servicii sociale sau psihologice etc.
- Reglementarea relației dintre legislație și protocoalele interinstituționale
- Protocoalele de colaborare trebuie să fie însoțite de prevederi legale care stabilesc:
- ce atribuții revin fiecărei instituții,
- care sunt limitele intervenției fiecărui actor,
- cine are rol de decizie în anumite etape ale procedurii,
- cum se soluționează eventualele conflicte de competență sau blocaje.
Crearea de resurse și instrumente adaptate pentru profesioniști și copii. S-a subliniat lipsa acută de materiale informative accesibile copiilor, dar și nevoia de instrumente standardizate (check-list-uri, materiale interactive, ghiduri digitale) pentru profesioniști. Acestea ar ajuta în garantarea drepturilor minorilor și în îmbunătățirea calității actului profesional într-un sistem judiciar digitalizat.
Adoptarea unor norme metodologice obligatorii, cu aplicabilitate națională, care să asigure aplicarea unitară a procedurilor de audiere, astfel încât toate instituțiile implicate să cunoască exact ce pot și ce nu pot face, conform mandatului legal.