”Zero children in prison” – scop pe care și l-au propus și chiar l-au realizat autoritățile din Estonia. Acum ei nu mai au copii în penitenciare. Anul trecut au avut doar doi. Cum au reușit? În mare parte prin mediere, ca parte a practicilor justiției restaurative, și prin acțiuni de prevenire a conflictelor.
Schimbul de experiență din perioada februarie – martie anul acesta, realizat de delegații ale specialiștilor români în Estonia și ale mediatorilor și tinerilor estonieni la București a fost extrem de util pentru ambele părți. Vizitele au urmărit un schimb de bune practici în cadrul proiectului i-Restore 2 - ”pentru o justiție restaurativă de calitate accesibilă tuturor copiilor din Europa aflați în contact cu legea”, proiect coordonat de Fundația Terre des hommes România și cofinanțat de Uniunea Europeană .
Delegația română (juriști, ofițeri de poliție, experți din sistemul penitenciar) a avut ocazia să ia contact cu specialiști din Estonia, să vadă cum au fost dezvoltate acolo metode de justiție reparatorie și să învețe din practicile lor, pentru a vedea cum pot fi acestea adaptate la mediul românesc. Partenerii din Estonia au stat de vorbă cu autorități din România și au aflat metodele care funcționează la noi. La ei se aplică cu succes practica medierii în mediul școlar pentru reducerea bullying-ului. Medierea aduce înțelegere între părți și vindecare emoțională, ne-au spus oaspeții, vorbind din experiența lor.
În Estonia, mediatorii sunt voluntari. Medierea nu costă, și poate de aceea are atât de mare succes: 80-90% din cazurile cu copii sunt rezolvate înainte să ajungă în instanță. Părțile sunt deschise să apeleze la mediatori și ajung la o înțelegere fără intervenția judecătorului.
În România, mediatorii sunt privați, tarifele sunt destul de mari. Părțile aflate în conflict sunt sfătuite să apeleze la mediere, dar pentru că au plătit deja un avocat, nu își permit să mai plătească și mediatorul. Astfel, copiii aflați în conflict cu legea sunt trimiși în instanță, supuși unor proceduri anevoioase, unii ajung în centre de detenție deși s-ar fi putut evita aceasta.
”Noi propunem copiilor aflați în conflict medierea, deoarece ei se întâlnesc oricum în școală. Astfel, fiecare are șansa să spună povestea lui, perspectiva lui, gândurile, emoțiile și nevoile lui. Noi propunem; dacă cei doi simt că vor să discute unul cu altul, mediem. Dar în general vor să discute.” (Sandra, mediator voluntar, Social Insurance Board Estonia)
Cele mai bune practici, ne spune Sandra, s-au dovedit a fi medierea unu la unu, cercurile restaurative în școli și consilierea restaurativă. Acțiunile mediatorilor estonieni se bazează în mare parte pe prevenție (prevenirea conflictelor).
Tinerele voluntare din delegația estoniană, Gillian si Evert, fac parte din Consiliul Consultativ al Copiilor, înființat în fiecare țară participantă în proiect. ”În copilărie eu am avut o experiență îndelungată cu spitalele de psihiatrie, și procesul acesta a durat mai mult decât ar fi trebuit. M-am implicat în acest proiect pentru a aduce o schimbare, pentru ca tinerii care ajung în astfel de situație să nu trăiască ce am trăit eu”, ne-a spus Gillian (21 de ani).
Vizitele de studiu au analizat și problema bullying-ului în școală. ”60% din conflictele din școli implică violență”, a afirmat ofițerul de poliție din cadrul Direcției pentru Siguranța Școlară din România. ”Eu m-am mutat de două ori din școală din cauza bullying-ului, dar de fiecare dată a fost mai rău. La un moment dat am fost implicată într-un conflict cu alți doi colegi. Fusesem diagnosticată cu depresie, am cerut ajutor profesoarei, dar ea pur și simplu a ignorat problema”, ne-a povestit Gillian.
În Estonia, la Saku, există un liceu care aplică metoda cercurilor restaurative și a consilierii restaurative pentru a ajuta copiii-victime agresați sau abuzați să vorbească și să depășească momentul dificil. De asemenea, în acel liceu elevii învață cum să rezolve conflicte – au povestit tinerii români care au mers acolo în vizită.
Medierea, cercurile restaurative, conferințele restaurative sunt practici specifice justiției restaurative. Justiția restaurativă este o abordare a justiției orientată spre repararea, pe cât posibil, a prejudiciului cauzat de o infracțiune sau un conflict și pe vindecarea traumei prin participarea activă a celor afectați. Această abordare poate aduce înțelegere, reconciliere între părți, vindecare emoțională și transformare.
