Pe 30 octombrie, în București, am organizat conferința Protecția drepturilor copiilor refugiați și imigranți din România - provocări și soluții.
Evenimentul a reunit instituții responsabile și experți în domeniul protecției și promovării drepturilor minorilor refugiați și imigranți din România, pentru a face schimb de experiență și a afla mai multe despre standardele legale și bunele practici actualizate în Uniunea Europeană.
Ne-au fost alături și au vorbit, în deschiderea evenimentului, Pablo Zapata, Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați - UNHCR în România, Ana-Maria Curbet, Ofițer de Program Național, la Biroul de Contribuții Elvețiene, Ambasada Elveției în România, Izabella Popa, consilier superior la Autoritatea Națională privind Protecția Drepturilor Copiilor și Adopție (ANPDCA), Anca Costei, Protection Associate, UNHCR România și Ana Neamțu, Expertă Integrare, Directia Azil și Integrare din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
De asemenea, au participat reprezentanți ai direcțiilor județene de asistență socială și protecția copilului și profesioniști din organizații neguvernamentale ca World Vision și Salvați Copiii, care sprijină copii refugiați din Ucraina, de la începutul războiului.
„România trebuie să decidă cum să gestioneze acest multiculturalism"
Pablo Zapata, Reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați - UNHCR în România, a declarat că accesul copiilor din Ucraina la aceleași drepturi ca cei români este în continuare o provocare. „Deoarece sistemul nu este pregătit - este o ciocnire între nevoi și resurse: totul este în limba națională, toate serviciile sunt furnizate în limba națională. Acest lucru indică necesitatea de a învăța limba română ca a doua limbă. Dar, de asemenea, România trebuie să decidă cum să gestioneze acest multiculturalism care vine peste noi. Care sunt schimbările în sistem care sunt necesare pentru a primi acest număr mare de migranți. De asemenea, în curând vom fi nevoiți să punem în aplicare punctele Pactului pentru migrație. Unul dintre ele este o evaluare a nevoilor de vulnerabilități. Sistemele sunt pregătite să primească refugiați, dar nu și migranți care ar putea rămâne pe termen lung. Vor fi ei integrați în societate odată ce vor împlini 18 ani?”, a continuat Pablo Zapata.
Criza refugiaților ucraineni ne-a făcut să colaborăm mai bine, a declarat Izabella Popa, consilier superior în ANPDCA. „Chiar dacă ne-am adaptat din mers, imediat ce a apărut valul de refugiați copii, a fost extraordinar cum am răspuns și cum ne-a mobilizat să colaborăm, instituții responsabile și organizații”. Potrivit Izabellei Popa, numărul copiilor ucraineni aflați pe teritoriul României până la 30 septembrie 2024 – înregistrați în platforma Primero, destinată monitorizării de către stat a copiilor veniți din Ucraina – este de 37.302, dintre care 8.728 neînsoțiți.
De asemenea, numărul de minori neînsoțiți pentru care DGASPC-urile județene au numit reprezentanți legali este de 1.040, dintre care 742 au fost minori ucraineni cazați în centre rezidențiale. Anul trecut, doar 10 minori neînsoțiți ucraineni au solicitat azil.
Ana-Maria Curbet, Ofițer de Program Național, la Biroul de Contribuții Elvețiene, Ambasada Elveției în România, a declarat că principalul fond de finanțare destinat crizei refugiaților din Ucraina, de 25 de milioane de euro, a fost conceput pentru a sprijini țările care se confruntă cu crize migratoare masive și capacitatea organizațiilor neguvernamentale de a răspunde, prin proiecte adecvate, la nevoile refugiaților.
„Carta drepturilor fundamentale a UE este obligatorie, în practică nu este folosită întotdeauna"
Avocata Daniela Mănescu, din cadrul Baroului București, a vorbit despre protecția drepturilor copiilor neînsoțiți și separați. „Carta drepturilor fundamentale a UE este importante deoarece conturează încă o dată principiul interesului superior al copilului și al dreptului la azil”. Deși este obligatorie pentru statul român, în practică nu este folosită întotdeauna. Spre exemplu, în privința dreptului la azil (care este prevăzut în Cartă), atunci când un minor neînsoțit ajunge la frontiera României, nu există persoane calificate (și nici traducători) care să-i explice acestuia într-un limbaj prietenos care sunt drepturile sale.
Radu Răcăreanu, managerul programului Migrație din cadrul Terre des hommes, a vorbit despre ultimii doi ani în care organizația noastră a oferit servicii directe către copii ucraineni și părinții lor și a contribuit la sprijinul de integrare al copiilor din Ucraina, într-o relație de parteneriat cu instituții educaționale sau alte organizații neguvernamentale.
„În timp, noi am înțeles că ne dorim să lucrăm cu copiii și părinții în a-și forma o perspectivă pe termen lung cu privire la șederea lor în noua țară. Când suntem în criză, ne este greu sa gândim pe termen lung. Așa că este important ca încet-încet oamenii pe care îi sprijinim, din orice categorie vulnerabilă ar fi, sa vadă cum o situație pe termen scurt se poate schimba și ar putea contribui la viața lor pe un termen mai lung. Am pornit de la a oferi asistență socială pentru nevoi de bază și apoi ne-am dus spre acces la servicii medicale, educaționale”, a explicat Radu Răcăreanu.
În cadrul acestui eveniment, am lansat și Manualul pentru practicieni privind protejarea drepturilor copiilor migranți neînsoțiți și separați, prin Carta drepturilor fundamentale a UE. Manualul a fost elaborat în cadrul proiectului european transnațional Safeguarding Unaccompanied and Separated Children's Rights through the EU Charter of Fundamental Rights (SUN) și reunește anii de experiență practică și academică a partenerilor proiectului: Foundation for Access to Rights - FAR din Bulgaria (organizația coordonatoare), ARSIS din Grecia, Terre des hommes din România, Nidos din Țările de Jos, Sirius Network, cu sediul în Belgia, Volontarius din Italia și Comissió Catalana d'Acció pel Refugi (CCAR) din Spania.
Manualul este un ghid practic pentru profesioniștii care lucrează cu minori migranți neacompaniați ı̂n țări din Uniunea Europeană și ı̂și propune să ofere o ı̂nțelegere aprofundată a cadrelor legale, a principiilor și bunelor practici pentru protejarea drepturilor și bunăstării copiilor migranti neînsoțiți și separați de familie.
Oferind ı̂ndrumări clare și perspective acționabile, acest manual ı̂ncearcă să ı̂mputernicească părțile interesate să abordeze ı̂n mod eficient provocările cu care se confruntă copiii migranti neînsoțiți și separați de familie și să se asigure că drepturile lor sunt respectate și susținute.
Organizarea conferinței a fost posibilă în cadrul a două proiecte derulate Fundația Terre des hommes: Building Bridges -Swiss Rapid Response Fund, și Safeguarding Unaccompanied and Separated Children’s Rights through the EU Charter of Fundamental Rights (SUN). Proiectele sunt co-finanțate de Secretariatul de Stat pentru Migrație Elveția si Uniunea Europeană.
